Buna!

Astăzi vreau să discutăm despre un subiect care ne influențează pe toți, chiar dacă nu suntem mereu conștienți de el: biasurile cognitive și modul în care acestea ne afectează deciziile. Poate că te întrebi ce sunt exact acestea.

Termenul de bias cognitiv a fost introdus pentru prima dată de către psihologii Amos Tversky și Daniel Kahneman care au încercat să explice de ce oamenii se confruntă sistematic cu tipare de erori de judecată și luare a deciziilor. Concluzia celor doi a fost că oamenii folosesc simplificări ale realității sau scurtături mentale (numite euristice) pentru a procesa rapid realitatea și a lua decizii chiar și atunci când resursele mentale sunt limitate.

Din punct de vedere psihologic, biasul cognitiv este definit ca acea eroare de gândire care apare atunci când oamenii procesează și interpretează informații despre lumea din jurul lor.

Uneori, aceste biasuri sunt atât de subtile încât ne este foarte greu să le detectăm, deși ele afectează modul în care percepem lumea din jurul nostru. Specialiștii atrag atenția că mulți confundă biasul cognitiv cu erorile logice, însă acești doi termeni sunt distincți – în timp ce erorile logice apar din cauza unor probleme de logică în cadrul procesului mental, biasul cognitiv își are originea în probleme de procesare a propriilor gânduri, fie că vorbim de probleme de memorie, de atenție, de atribuire/responsabilitate sau alte tipuri de erori mentale.

Așadar, hai să vedem cateva exemple de bias uri și ce putem face pentru a le tempera impactul.
Biasuri cognitive comune în luarea deciziilor

Bias-ul “IKEA” este o tendință cognitivă prin care consumatorii atribuie o valoare disproporționat de mare produselor pe care le-au creat parțial. Un studiu din 2011 a constatat că subiecții erau dispuși să plătească cu 63% mai mult pentru mobilierul pe care îl asamblaseră ei înșiși decât pentru articole echivalente pre-asamblate¹. Această tendință se aplică și produsele/proiectele unde utilizatorii care le personalizează sau le configurează devin mai atașați de ele. Deci, data viitoare când asamblezi o bibliotecă flat-pack, amintește-ți că efortul tău poate influența percepția valorii sale!

Bias-ul confirmării – “Căutarea confirmării”. Acest bias se întâlnește atunci când căutăm și interpretăm informațiile într-un mod care confirmă convingerile noastre existente, ignorând sau respingând informațiile care le contrazic. Este ca și cum creierul nostru ar spune: “Haideți să căutăm doar informațiile care susțin ceea ce credem deja!”. Astfel, riscăm să ignorăm perspectivele și ideile noi care ar putea să ne îmbogățească gândirea.

Efectul ancorajului – “Prima impresie contează”. Acest fenomen apare atunci când suntem influențați în luarea deciziilor de prima informație pe care o primim (ancora), chiar dacă aceasta poate fi irelevantă sau inexactă. De exemplu, atunci când primim o estimare inițială a prețului pentru un serviciu, acea cifră poate deveni punctul nostru de referință în discuție, chiar dacă nu este cel mai realist preț. Să zicem că ți se spune inițial că un tricou costă 100 de lei. Dacă prețul scade la 70 de lei, probabil că vei crede că este o afacere bună, chiar dacă valoarea reală este mai mică. Acesta este un exemplu de ancorare: prima informație pe care o primim stabilește un standard de așteptări.

Nu în ultimul rând, “Biasul de supraviețuire” este acea tendință de a lua în considerare doar exemplele care ‘au supraviețuit’ unui proces de selecție și de a ignora cele care nu au fost observate sau au dispărut. De exemplu, atunci când analizăm succesul unor persoane sau lucruri, putem să nu luăm în considerare pe cei care nu au reușit, ceea ce poate duce la concluzii eronate despre succes. Deci, să fim atenți la acest bias și să evaluăm datele într-un mod mai echilibrat!.

În afaceri si in viata de zi cu zi aceste biasuri pot avea efecte semnificative. De exemplu, un manager poate continua să investească într-un proiect eșuat doar pentru că a investit deja resurse considerabile (cunoscut și ca costul irecuperabil), ignorând semnalele că ar fi timpul să renunțe.
Strategii de lucru cu biasurile cognitive

Ce putem face, deci? Primul pas este “conștientizarea”. Când știm că aceste biasuri există, putem începe să ne punem întrebări critice despre propriile noastre gânduri și decizii.
Apoi, “diversificarea punctelor de vedere” poate ajuta enorm. Consultă-te cu oameni care gândesc diferit de tine pentru a obține o perspectivă mai echilibrată.

Nu uita nici de “reevaluarea regulată” a deciziilor tale. Lumile noastre se schimbă rapid, la fel și informațiile pe care le avem, deci e crucial să rămânem agili și să ajustăm cursul când e necesar.
Și, bineînțeles, aplicarea unor “tehnici de gândire critică” poate face minuni pentru a ne clarifica gândirea.
În concluzie, e important să înțelegem mai bine cum funcționează creierul nostru în timpul acestui proces și ne furnizează instrumente și strategii pentru a lua decizii mai eficiente și mai bine informate în viața noastră de zi cu zi.

Acest aspect este relevant mai ales pentru că un studiu al Universității Harvard arată că emoțiile determină 80-90% dintre deciziile pe care le luăm zi de zi, iar odată ce învățăm să reglăm erorile de procesare a gândurilor vom putea să luăm, apoi, decizii mai eficient. Cu un pic de practică și conștientizare, putem îmbunătăți calitatea deciziilor noastre și să ne îndreptăm către un traseu mai clar și mai echilibrat în viață.